Nervi. N-am voie sa am nervi mi-a spus odata,
nici lacrimi, ca plansul se poate controla.
Si de-as simti ceva, sa nu spun niciodata,
sa ma inchid in mine; ce simt sa stiu doar eu.
Cate cuvinte grele si toate adresate-mi,
ce zile negre-au fost si ce ploi vor mai bate...
Ce lup flamand hraneste ultima dorinta,
sa las in urma toate, sa trec in nefiinta.
Si intre pleoape grele, in nopti prea reci de plumb
se-neaca iar in mine ultimul cuvant.
Atunci ma-ncui cu lacat ca intr-un mormant;
hranesc lupii ce urla: " dispari mai curand" ( Bacovia )
Dar jivinele-s tacute, acum incepe jocul.
Profunda nepasare le ia tuturor locul.
" Nu-ti dedica insomniile cuiva care nici macar nu se gandeste la tine."
